Liga Dreptatii Impotriva Coruptiei si Abuzurilor din Romania-Europa
Mobil: Viasu-0723.076.727 ; LDICAR-Lugoj-(fax) 0256.350.462
Centrul zonal Sannicolau Mare al L.D.I.C.A.R.-EUROPA are Deviza: Nimeni nu este mai presus de lege(Constitutia României-Art.16 alin.2.) The Justice League against Corruption and Abuses in Romania-Europa (NGO).Baza legala de functionare a Centrului zonal Sannicolau Mare al LDICAR-EUROPA:Incheiere judecatoreasca definitiva nr.376/23.03.2004.In vremuri ale înşelătoriei universale, a spune adevărul este un act revoluţionar” (George Orwell)
Baza Legala de functionare a L.D.I.C.A.R.:
Constitutia din 31/10/2003
ARTICOLUL 16
Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României
ARTICOLUL 22
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
ARTICOLUL 31
Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
ARTICOLUL 51
Dreptul de petiţionare
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.
ARTICOLUL 52
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
LEGE nr.246 din 18 iulie 2005
pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 431 din 2 septembrie 2000)
n temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. S pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
CAPITOLUL I
Principii si definitii Art. 1.
(1) In Romania, ca stat de drept, democratic si social, demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane reprezinta valori supreme si sunt garantate.
(2) Principiul egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi:
a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui alt organ jurisdictional;
b) dreptul la securitatea persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva violentelor sau maltratarilor din partea oricarui individ, grup sau institutie;
c) drepturile politice, si anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viata publica si de a avea acces la functii publice;
d) alte drepturi civile, in special:
(i) dreptul la libera circulatie si la alegerea resedintei;
(ii) dreptul de a parasi tara si de a se intoarce in tara;
(iii) dreptul de a obtine cetatenia romana;
(iv) dreptul de a se casatori si de a-si alege partenerul;
(v) dreptul de proprietate;
(vi) dreptul de mostenire;
(vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie;
(viii) dreptul la libertatea de opinie si de exprimare;
(ix) dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica;
e) drepturile economice, sociale si culturale, in special:
(i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.
(ii) dreptul de a infiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate;
(iii) dreptul la locuinta;
(iv) dreptul la sanatate, la ingrijire medicala, la securitate sociala si la servicii sociale;
(v) dreptul la educatie si la pregatire profesionala;
(vi) dreptul de a lua parte, in conditii de egalitate, la activitati culturale;
f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice.
(3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.
Art. 22.
(1) Organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia drepturilor omului au calitate procesuala activa in cazul in care discriminarea se manifesta in domeniul lor de activitate si aduce atingere unei comunitati sau unui grup de persoane.
(2) Organizatiile prevazute la alin. (1) au calitate procesuala activa si in cazul in care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, daca aceasta din urma mandateaza organizatia in acest sens.
Legea Nr. 682
din 19 decembrie 2002
privind protectia martorilor
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza asigurarea protectiei si asistentei martorilor a caror viata,
integritate corporala sau libertate este amenintata ca urmare a detinerii de catre acestia a unor
informatii ori date cu privire la savarsirea unor infractiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost
de acord sa le furnizeze organelor judiciare si care au un rol determinant in descoperirea
infractorilor si in solutionarea unor cauze.
Art. 2. - In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) martorul este persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedura penala, si prin declaratiile sale
furnizeaza informatii si date cu caracter determinant in aflarea adevarului cu privire la infractiuni
grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce
ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni;
2. fara a avea o calitate procesuala in cauza, prin informatii si date cu caracter determinant
contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la prevenirea producerii
unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni ori la
recuperarea acestora; in aceasta categorie este inclusa si persoana care are calitatea de
inculpat intr-o alta cauza;
3. se afla in cursul executarii unei pedepse privative de libertate si, prin informatiile si datele cu
caracter determinant pe care le furnizeaza, contribuie la aflarea adevarului in cauze privind
infractiuni grave sau la prevenirea producerii, ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar
putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni;
b) starea de pericol este situatia in care se afla martorul, in sensul prevazut la lit. a), membrii
familiei sale ori persoanele apropiate acestuia, a caror viata, integritate corporala sau libertate
este amenintata, ca urmare a informatiilor si datelor furnizate ori pe care a fost de acord sa le
furnizeze organelor judiciare sau a declaratiilor sale;
c) martorul protejat este martorul, membrii familiei sale si persoanele apropiate acestuia incluse
in Programul de protectie a martorilor, conform prevederilor prezentei legi;
d) membrii de familie ai martorului protejat sunt sotul sau sotia, parintii si copiii acestuia;
e) persoana apropiata martorului protejat este persoana de care respectivul martor este legat
prin puternice legaturi afective;
f) programul de protectie a martorilor, denumit in continuare Program, reprezinta activitatile
specifice desfasurate de Oficiul National pentru Protectia Martorilor prevazut la art. 3, cu sprijinul
autoritatilor administratiei publice centrale si locale, in scopul apararii vietii, integritatii corporale
si sanatatii persoanelor care au dobandit calitatea de martori protejati, in conditiile prevazute de
prezenta lege;
g) masurile urgente sunt activitatile specifice temporare care pot fi desfasurate de unitatea de
politie care cerceteaza cauza sau, dupa caz, de organul care administreaza locul de detinere,
de indata ce constata starea de pericol la care este expus martorul;
h) infractiunea grava este infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii:
infractiunile contra pacii si omenirii, infractiunile contra sigurantei statului sau contra sigurantei
nationale, terorismul, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, infractiunile privind
traficul de droguri si traficul de persoane, spalarea banilor, falsificarea de monede sau de alte
valori, infractiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor si munitiilor, infractiunile
privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, infractiunile de
coruptie, infractiunile contra patrimoniului care au produs consecinte deosebit de grave, precum
si orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii al carei minim special este
de cel putin 10 ani sau mai mare;
i) protocolul de protectie reprezinta intelegerea confidentiala intre Oficiul National pentru
Protectia Martorilor si martorul protejat privind protectia si asistenta care trebuie acordate
martorului protejat, obligatiile acestora, precum si situatiile in care protectia si asistenta
inceteaza;
j) schema de sprijin cuprinde ansamblul masurilor de protectie si asistenta luate cu privire la
fiecare martor protejat;
k) prejudiciul deosebit este orice prejudiciu cauzat prin infractiune, care depaseste echivalentul
in lei a 50.000 euro;
l) grupul sau organizatia criminala reprezinta grupul structurat, alcatuit din trei sau mai multe
persoane, care exista de o anumita perioada si actioneaza in intelegere, in scopul savarsirii
uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine, direct sau indirect, un avantaj financiar
sau de alta natura.
Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
Textul actului publicat in M.Of. nr. 279/21 apr. 2003
CARTEA I Reglementari generale pentru prevenirea si combaterea coruptiei
TITLUL I Transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante
Art. 1. - (1) In vederea descurajarii acumularii de arierate bugetare de catre contribuabili, persoane juridice,Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si autoritatile administratiei publice locale, dupa caz, au obligatia de a aduce la cunostinta publica lista contribuabililor, cu exceptia microintreprinderilor, astfel cum sunt definite prin Ordonanta Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, cu modificarile ulterioare, care inregistreaza obligatii restante la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic pentru asigurari sociale de sanatate si la bugetele locale, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare, totalul obligatiilor bugetare datorate in anii fiscali precedenti in care s-au inregistrat obligatii restante, cuantumul obligatiilor restante, precum si modalitatea de colectare a acestora aplicata de organele competente ale autoritatilor publice sus-mentionate.
(2) Lista contribuabililor si informatiile prevazute la alin. (1) se aduc la cunostinta publica pe pagina proprie de Internet a fiecareia dintre institutiile si autoritatile publice respective sau prin alte mijloace, dupa caz.
Art. 2. - Inainte de a fi aduse la cunostinta publica, sumele reprezentand obligatii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de catre organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, unde acestia sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe. In cazul contribuabililor cu sucursale si puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atat pentru activitatea proprie, cat si pentru cea a sucursalelor si a punctelor de lucru.
Art. 3. - (1) Actualizarea listei debitorilor si a obligatiilor restante inregistrate de catre acestia se face trimestrial, pana in ultima zi a primei luni din trimestrul urmator celui de raportare.
(2) In termen de 15 zile de la achitarea integrala a obligatiilor datorate Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, fiecare creditor bugetar opereaza modificarile la fiecare debitor care si-a achitat aceste obligatii.
Art. 4. - (1) Prevederile prezentului titlu nu se aplica persoanelor juridice in privinta carora a fost declansata procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, reglementata de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Obligatiile bugetare stabilite prin titluri de creanta impotriva carora contribuabilul a exercitat caile de atac prevazute de lege nu sunt facute publice pana la solutionarea cailor de atac.
Art. 5. - (1) In termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a comunica Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si autoritatilor administratiei publice locale lista contribuabililor mari carora li se aplica prevederile prezentului titlu.
(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi va fi publicata lista contribuabililor mari care inregistreaza obligatii bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligatiile bugetare restante inregistrate la aceeasi data de catre ceilalti contribuabili, lista va fi publicata in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Ministerul Administratiei Publice emit instructiuni de aplicare.
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
CAPITOLUL III
Procedurile privind accesul liber la informatiile de interes public
Art. 9. - Autoritatile si institutiile publice asigura accesul la informatiile de interes public, din oficiu sau la cerere, in conditiile legii.
CAPITOLUL VI
Sanctiuni
Art. 31. - Raspunderea disciplinara a functionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 se stabileste conform Statutului functionarilor publici, statutelor speciale sau, dupa caz, Codului muncii.
Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor
rticolul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Art.
Despre proiectul Avertizorilor de Integritate
Proiectul doreste sporirea încrederii în instrumentul avertizarii de integritate, introdus prin Legea nr. 571/2004, si a atentiei membrilor societatii civile asupra cazurilor de avertizare. Se adreseaza organizatiilor societatii civile, personalului din autoritatile si institutiile publice locale, asociatiilor profesionale, sindicatelor si mass-mediei locale.
Activitatile proiectului sunt structurate pe doua componente majore. Prima componeta urmareste dezvoltarea resurselor a 8 ONG-uri locale de a derula campanii de advocacy, prin capacitarea unor coordonatori locali pentru a realiza sesiuni de informare pe tema avertizorilor de integritate si pentru a aplica dispozitile legale referitoare la rolul societatii civile în procesul avertizarii în interes public.
A doua componenta consta în derularea unei campanii de advocacy la nivel local, cu scopul de a îmbunatati implementarea prevederilor legale în materia avertizorilor, valorificând expertiza ONG-urilor locale dezvoltata anterior. În acest sens, vor fi elaborate si diseminate catre institutiile publice materiale educativ-informative, va fi creat un website dedicat si va fi multiplicat mesajul pro-averizare prin sesiuni de instruire dedicate celorlalte grupuri tinta. De asemenea, cele 8 ONG-uri vor realiza o evaluare a gradului de implementare a Legii 571/2004 la nivelul institutiilor publice locale, atât înainte de derularea campaniei de advocacy, cât si dupa finalizarea acesteia. Pornind de la concluziile raportului de evaluare va fi elaborat un set de propuneri de bune practici, care vor fi diseminate catre institutii publice, împreuna cu raportul de monitorizare.
Rezultatul interventiei va consta în stabilirea unui mecanism functional de prevenire si combatere a coruptiei la nivel local, prin dezvoltarea capacitatii destinatarilor legii de a folosi avertizarea în interes public.
Proiectul se va desfasura la nivel local, în 8 localitati, câte una din fiecare regiune de dezvoltare,. Este derulat de Transparency International-România, în parteneriat cu Fundatia CONCEPT, si beneficiaza de sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin programul PHARE.
Principii
Principii generale
• principiul legalitatii: autoritatile si institutiile publice au obligatia de a respecta drepturile si libertatile cetatenilor, normele procedurale, libera concurenta si tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice;
• principiul suprematiei interesului public: ordinea de drept, integritatea, impartialitatea si eficienta autoritatilor si institutiilor publice sunt ocrotite si promovate de lege;
• principiul bunei administrari: autoritatile si institutiile publice sunt datoare sa îsi desfasoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în conditii de eficienta, eficacitate si economicitate a folosirii resurselor.
Principii specifice
• principiul bunei conduite: este ocrotit si încurajat actul de avertizare în interes public cu scopul de a spori capacitatea administrativa si prestigiul autoritatilor si institutiilor publice;
• principiul bunei credinte: este ocrotita persoana încadrata într-o autoritate publica, care a facut o sesizare, convinsa fiind de realitatea starii de fapt sau ca fapta constituie o încalcare a legii;
• principiul responsabilitatii: orice persoana care semnaleaza încalcari ale legii este datoare sa sustina reclamatia cu date sau indicii privind fapta savârsita;
• principiul nesanctionarii abuzive: nu pot fi sanctionate persoanele care sesizeaza încalcari ale legii prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizarii în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura sa împiedice avertizarea în interes public;
• principiul echilibrului: nici o persoana nu se poate prevala de prevederile Legii avertizorilor de integritate pentru a diminua sanctiunea administrativa sau disciplinara pentru o fapta a sa mai grava.
Mecanisme de protectie
Prezumtia de buna credinta
Persoana care face o avertizare în interes public beneficiaza de prezumtia de buna-credinta, pâna la proba contrarie. Pentru dovedirea lipsei de buna credinta sarcina probei apartine persoanei care o invoca.
Buna credinta înseamna ca avertizarea a fost facuta pe baza unor indicii ca s-a comis o fapta care afecteaza integritatea publica. Buna credinta nu înseamna ca persoana nu are un interes legitim sau profesional în a face avertizarea sau ca fapta avertizata este ca si probata.
Protectia identitatii avertizorului
Comisia de disciplina este obligata sa pastreze confidentialitatea identitatii persoanei care face avertizarea, pâna la data începerii cercetarii faptei functionarului public, atunci când apreciaza ca functionarul ar putea influenta sau exercita presiuni asupra semnatarului avertizarii.
Regula este aplicabila pe toata durata cercetarii, precum si ulterior acesteia, atunci când cel reclamat prin avertizarea în interes public este sef ierarhic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului.
Daca avertizarea în interes public se refera la posibile infractiuni se vor aplica din oficiu prevederile privind protectia martorilor.
Publicitatea sedintelor comisiilor de disciplina
Atunci când este cercetat disciplinar un avertizor, ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplina sau alte organisme cu atributii similare au obligatia ca, la cererea acestuia, sa invite presa si un reprezentant al sindicatului sau al asociatiei profesionalela sedintele sale, sub sanctiunea nulitatii raportului si a sanctiunii disciplinare aplicate.
Functionarul public nemultumit de sanctiunea disciplinara aplicata se poate adresa Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
În fata instantei de judecata
În litigiile deduse judecatii, sarcina probei privind reaua credinta a avertizorului revine institutiei.
În litigiile de munca sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanta poate dispune anularea sanctiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, daca sanctiunea a fost aplicata ca urmare a unei avertizari în interes public, facuta cu buna-credinta.
În cazul în care persoana sanctionata este avertizor de integritate, instanta verifica proportionalitatea sanctiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinara, prin compararea cu practica sanctionarii sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiasi institutii, pentru a înlatura posibilitatea sanctionarii ulterioare si indirecte a actelor de avertizare în interes public.
Unde?
Bucuresti - Ilfov
Transparency International Romania - Centrul de Asistenta Anticoruptie pentru Cetateni
B-dul Nicolae Balcescu, nr. 21, etaj 2, sector 1, Bucuresti
Tel: +4 021 / 317 7170
Fax: +4 021 / 317 7172
E-mail: centru@transparency.org.ro; office@transparency.org.ro
Centrul zonal Sannicolau Mare al L.D.I.C.A.R.-EUROPA